Framantarile din coalitia guvernamentala, cu care intra in rezonanta si seful statului, asaza intr-un plan subaltern nemeritat indiciile privind relansarea, intr-o viziune noua, a politicii externe romanesti. De o schimbare spectaculoasa a demersului international al Romaniei nu poate fi, desigur, vorba. Tara are tratate si angajamente internationale care o situeaza ferm, inclusiv institutional, in structurile euroatlantice si - tot mai intim - in cele europene. Dar semne ale unui nou mod de abordare a problematicii externe au aparut. Intr-unul dintre primele sale discursuri prezidentiale, Traian Basescu a anuntat ca va deschide “orizonturile politicii externe a Romaniei spre toate punctele cardinale“. Si a explicitat.
Integrarea europeana va ramane “o preocupare majora“, dar, “intrucat dupa incheierea negocierilor de aderare lupta pentru integrare se da in Romania“, deasupra acestei prioritati (si a altora) se vor afla relatiile privilegiate cu Statele Unite si cu Marea Britanie. Aceasta evidenta schimbare de accent i-a contrariat pe multi, ceea ce l-a facut pe seful statului sa revina cu o lamurire. Intrucat Romania urmeaza sa-si potenteze rolul in stabilitatea zonei geopolitice in care se afla, “singura tara care, in momentul de fata, are forta sa sprijine o asemenea politica regionala este SUA, alaturi de Marea Britanie“. Proclamata axa Washington-Londra-Bucuresti se prefigureaza, astfel explicata, ca un proiect romanesc aplicat bazinului Marii Negre si arealului Balcanilor, doua zone din proximitatea Romaniei care, dupa marile mutatii istorice de la inceputul anilor ’90, au intrat intr-o turbulenta ce a luat nu o data forma conflictului deschis. Iar in zona de dincolo de Dunare, devastata de framantari si razboaie, in spatiul ex-iugoslav, ca si in zona de dincolo de Prut, in spatiul ex-sovietic, Romania, spune presedintele Traian Basescu, trebuie, ca membru al NATO, “sa-si dobandeasca o pozitie si influenta pe masura potentialului sau net“.
In acest context este anuntata si intentia de dinamizare a relatiilor bilaterale cu tari vecine ca statele fostei Iugoslavii, Ucraina, (semivecinul) Rusia si, nu in ultimul rand, Republica Moldova. Reluand ideea, premierul Calin Popescu-Tariceanu a afirmat ca “relatiile diplomatice cu vecinii din est trebuie sa fie serios intarite“, inclusiv din ratiuni economice: spatiul din estul Romaniei are un mare potential economic, o mare capacitate de absorbtie, ambele deosebit de interesante in conditiile in care piata UE este “prea competitiva pentru noi“.
O asemenea abordare, logica, fireasca si pragmatica, promite deschideri salutare in dialogul Romaniei cu lumea, scotandu-l de sub riscul sablonului si al unui tip de unilateralism.