A dat boala demisiilor printre penelisti. Mai intii s-a lasat prefectul, chipurile pe probleme de sanatate, in realitate nemultumit ca nu are atita putere pe cit banuia el. Acum a abandonat si senatorul Tabuleac, din aceleasi motive reale, adica s-a convins ca nu poate fi tartor absolut la Botosani si a preferat sa se lase pagubas. In cazul lui, delegatia permanenta locala PNL votase impotriva recomandarii sale, anume pe Dinu Secrieru pentru a fi prefect. Urmare, Tabuleac a cerut dizolvarea delegatiei permanente si neluarea in seama a rezultatelor votului penelistilor, transformind chestia cu democratia de partid in vorba goala. Moda sefilor de partid care odata ajunsi in virf se cred vatafi absoluti, unici detinatori ai adevarului, a capatat amploare si la PNL. Lucrurile de fapt stateau exact asa, la aliati, chiar si inainte de alegerile generale: ne amintim ca Dragus a reusit sa candideze el singur pentru toate pozitiile eligibile, ca si cum intreaga organizatie PD, care dealtfel s-a si opus, a fost facuta sa il ajute sa devina deputat. La liberali lucrurile au stat la fel si probabil la fel ar fi stat si la PSD daca ar fi cistigat ei alegerile. Daca pesedistii au facut baroni locali, adica personaje scapate de sub orice control politic si economic, ei bine, aliatii au reusit sa creeze si ei baroni in propriile organizatii. Presedintilor de organizatii locale li s-au acordat, imediat dupa alegerile locale, puteri extraordinare, care le-au permis sa dea afara pe oricine socoteau de cuviinta sub pretextul banuielilor de intelegeri cu PSD. Transformata initial in vinatoare de vrajitoare, noua prerogativa a permis prefacerea presedintilor de organizatii in mici baroni cu drept de a taia si spinzura, de a numi si dispune discretionar de proprii membri. Problema e ca acei care miros puterea nu prea mai pot sa renunte la ea iar cel putin in cazul liberal, Tabuleac ar fi avut si pretentia ca toate numirile de sefi la stat sa primeasca si viza sa. Cum nu s-a intimplat asa cum ar fi dorit, adica sa puna prefect si ce-o mai trebui ca sa conduca judetul de la Bucuresti, Tabuleac si-a depus demisia. O demisie care nu inseamna nimic si cu care nu impresioneaza pe nimeni ba mai mult, o demisie dorita si asteptata chiar de colegii sai de partid, actuali si fosti. O demisie care inseamna si citeva zeci de mii de voturi stricate de cei care au votat Alianta si l-au facut senator, pentru ca din functia parlamentara nu are de gind sa plece chiar daca destinul lui politic e in cadere libera. Din nou, sistemul si-a aratat ineficienta. Din nou, s-a dovedit ca, indiferent din care partid fac parte, politicienii sint la fel, una spun si alta fac. Si noi sintem la fel ca intotdeauna dar parca a inceput sa ni se acreasca sa fim mereu prostiti asa, in fata.