Fetele mari din Partidul Democrat au aratat ieri cu ambele maini spre inamicul numarul unu al Romaniei, catre cel care le-a violat fara rusine, in public sau pe la spate, in dosul usilor inchise ale negocierilor: premierul Calin Popescu Tariceanu, compromis de intelegerea perversa cu PSD-ul revenit, victorios, la putere. Nu e PSD-ul la putere in sensul ca face parte din guvern, dar este este stiut ca daca la mijloc nu ar exista binecuvantarea la vot a PSD-ului, nici despre Cabinetul 2 nu s-ar mai discuta. In schimbul bunei intelegeri, care zice-se ar fi pentru popor, se aude ca PSD-ul va primi birul in teritoriu: fonduri pentru pesedistii din judete. Cat de adevarate sunt aceste rumori, ramane de vazut si urmarit. Chiar cu mare interes voi urmari cum vor vota liberalii proiectele deputatilor constanteni, de exemplu. Sunt tare curioasa daca nu cumva, ca urmare a intelegerii PNL cu PSD, urmeaza ca Aeroportul Kogalniceanu intr-adevar sa treaca in proportie de 25% din catiuni catre Consiliul Judetean Constanta sau daca porturile Constanta, Navodari si Mangalia nu-si vor da si ele actiunile catre consiliile locale. Dar delimitandu-ma de chestiile locale, nu pot sa blamez doar liberalii care au facut pact cu diavolul (ei, domnule Hasotti, parca v-as parafraza), ci si democratii care pana mai ieri parca se inaltasera langa Dumnezeu si nu mai vedeau poporul mic si neinsemnat. Acum, parca loviti in orgoliu si asezati in opozitie - acolo unde, din punctul meu de vedere ar trebui sa stea toata, dar absolut toata clasa politica, iar la putere sa fie nu stiu exact cine, oricine, numai ei nu - democratii au devenit... atat de amabili! Mult prea amabili si interesati sa fie auziti de presa. Sunteti amuzanti, domnilor. In paralel cu zahariseala democrata, si liberalii insista sa explice ca nu au facut troc cu PSD-ul. Ca de fapt au gandit binele poporului. Si vorba unei colege de presa: "Si noi cand traim mai bine?". Ca sa nu mai spun ca noi, romanii, am votat Alianta avand anumite asteptari. Iar daca Alianta a murit, cu tot regretul, nu inseamna ca viata nu merge inainte. Dar cum merge inainte? Cu un guvern pe care noi poate nu-l vrem? Sau cu niste democrati care tipa ca nu e moral ce se petrece, si tipa atat de tare incat ne doare capul? Sa taca si ei, sa taca si liberalii, sa le fie rusine de ce se intampla. Si sa ne guverneze, pe mai departe, ca si inainte de 2004, cei cu iubire de ciolan. Iar democratii, sa astepte, pana in 2008, la cotitura, sa prinda din nou halcile - din drumuri, din asfaltari, din transporturi in general, din fonduri de mediu etc, etc, etc.