Daca anul trecut Teo Peter a fost omorat accidental, zilele trecute el a fost asasinat. Verdictul Curtii Martiale americane care l-a judecat pe sergentul ucigas i-a lasat cu gura cascata si cu lacrimi in ochi pe milioane de romani. Declarat nevinovat, ucigasul prin imprudenta, care, dupa cum spun testele de alco-olemie, era afumat binisor atunci cad s-a urcat la volan, a primit mustrari pentru obstructionarea oarbei cu balanta in mana. O fi justitia legata la ochi, dar sa afirmi ca mortul scos din taxiul facut zob a murit oriunde numai in masina nu este prea de tot.
Vinovatii pentru acest verdict aberant nu se gasesc numai de cealalta parte a Oceanului, ci si aici, in curtea noastra, in "eterna si fascinanta Romanie". Acordul incheiat "in genunchi" in 2001 cu autoritatile americane legat de imunitatea totala a militarilor yankei pe teritoriul Romaniei este prima dovada a lipsei de coloana vertebrala a sistemului politic romanesc.
Cazul batranului ucis la Constanta pe trecerea de pietoni tot de catre un sergent american nu a impresionat decat presa, care la momentul respectiv s-a inflamat, dar apoi a tacut malc. Ce conteaza un batran mort! "ßi-a trait traiul, si-a mancat malaiul." Nu conta ca e cetatean roman si platea impozite pentru ca Justitia sa-l apere. Nici Justitia, nici autoritatile statului nu au considerat necesare interventiile la nivel diplomatic.
La moartea basistului de la Compact presa s-a inflamat iarasi, dar Justitia si Ministerul de Externe au tacut malc, afirman-
du-si marea incredere in "cel mai corect sistem judiciar din lume". Indolenta Justitiei si a autoritatilor romane a mers pana acolo ca martorul principal, soferul de taxi, nici macar nu a ajuns in fata completului de judecata. Cateva expertize si constatari ale politiei au fost considerate de ajuns pentru rezolvarea cazului. Cercetarile si activitatea procurorilor romani s-au oprit la cinci minute dupa preluarea anchetei de catre americani, care au cercetat cazul cu aroganta si indiferenta celor care se considera locuitorii "celei mai bune dintre lumile posibile". Ministerul de Externe a dormit, acum trezindu-se in plin cosmar. A ignorat diferentele dintre dreptul roman si cel anglo-saxon, iar acum autoritatile romane in frunte cu seful statului se caina, se revolta si se basica lacrimogen inutil. Incompetenta celor care s-au ocupat, sau trebuiau sa se ocupe, de acest scandal international dovedeste inca o data, daca mai era nevoie, indolenta si incapacitatea profesionala a sistemului existent in acest moment in Romania.
De asemenea, nu este de neglijat nici atitudinea Justitiei militare americane, care pune mai presus de orice intangibilitatea soldatului-minune, care este perfect, este supererou si este... al lor. Este aroganta unei mari puteri care considera celelalte natii ale pamantului, chiar daca le sunt aliate, drept niste carpe si fiinte inferioare. Toata propaganda filmelor de la Hollywood glorifica soldatul american, iar daca acesta lasa in urma lui morti nevinovati, cu atat mai bine.