Daca cumva credeti ca romanii se gandesc serios la ce-i asteapta dupa aderare, va inselati. Nu-si fac nici calcule, nici probleme si merg pe mana unor politicieni care au si declarat ca 1 ianuarie 2007 va fi o zi ca oricare alta. Dar nu ne-au mai spus cum va fi la 2 ianuarie sau prin aprilie, iunie sau august 2007. Nici cate scumpiri vor fi, cat va mai costa intretinerea sau curentul electric si gazul. Fara a avea intentia de a crea panica, observ cu uimire cum sunt trecute cu vederea evenimentele de la Budapesta, care nu sunt decat o consecinta a esecului unei politici postaderare. Ca si cand nimeni nu-si mai aminteste cum cautau mancare prin supermarketurile de pe la noi vecinii din vest, imediat dupa accederea in UE.
Nimeni nu analizeaza care au fost ramurile economice din tarile ultimului val de aderare, care au suferit cele mai multe falimente. Cati unguri sau polonezi au ramas pe drumuri dupa integrare si in ce sectoare munceau ei? Cati patroni din tarile vecine au dat faliment? Ce produceau ei? Asa o sa se intample si la noi?
Acestea ar fi doar cateva intrebari la care ar trebui sa ne gandim serios, mai ales acum, cand am primit unda verde pentru UE.
In loc sa ne preocupe cine mai este numit pe la sefia Serviciilor secrete, ar trebuie sa ne intrebam daca vom mai avea bani la anul sa ne intretinem familia, casa, masina. In loc sa pierdem timpul uitandu-ne pe la tot felul de dezbateri filozofico-politice, la tot felul de telenovele si "sitcoame", ar fi bine sa ne gandim pe ce drum trebuie sa mergem, cum sa muncim mai bine sau in ce sector de activitate, pentru a putea razbi socului cu Europa.
Pentru ca va fi un soc, pe care-l vom resimti mai devreme sau mai tarziu. Intram in Europa, dar trebuie sa fim con-stienti ca nu producem cat occidentalii, nu avem randamentul lor, nici nu castigam la fel, suntem inca saraci si vom fi pusi, pentru inceput, acolo unde ne este locul.